Înger, îngerașul meu…

Mereu mi-au plăcut îngerașii. Dar și mai mult mi-a plăcut să-i dăruiesc. Sub orice formă: din ceară, ca suport pentru lumânări, din gips, ceramică sau porțelan, de diferite dimensiuni și culori.
Pe măsură ce se apropia data botezului Alexei, ideea de-a dărui îngerași mi s-a cuibărit din nou în suflet. Doar că de data aceasta urmau să fie croșetați.

Îmi cumpărasem modelul de câteva luni, însă parcă așteptasem momentul perfect pentru a-l realiza.
Aceștia le reprezintă pe minunatele ei nașe și pe mine, care vom veghea asupra ei sper eu, cât de mulți ani de-acum încolo.

Primul lucru pe care l-au făcut după ce-au fost creați a fost să orneze rochița Alexei:

Apoi, au fost alături de noi, în timpul botezului, înfrumusețând lumânările:

Iar de-acum încolo, le vor aminti nașilor că suntem extrem de mulțumitori pentru bunătatea și dragostea pe care le revarsă asupra zânițelor noastre și le dorim să li se întoarcă înzecit!