O amintire, vă rog!

Pentru mine, fotografiile sunt ca niște portițe spre trecut.
De când avem fetele, cele mai multe cadre le înfățișează pe ele, în ipostaze diferite: în parc, la plimbare, la petreceri, la serbări ori de sărbători. Nu prea ratăm ocazia de a le poza și folosim fotografiile de câte ori avem ocazia, fie să umplem albume, fie să realizăm obiecte personalizate pentru bunici.
Nu exagerez când spun că pozele sunt printre cele mai de preț lucruri pe care le avem.
Cu acest gând, alimentat de plăcerea de a dărui, acum câteva luni mi-a încolțit în minte o idee: ce ar fi să facem ceva, astfel încât și mămicile de la Centrul maternal Materna  și copilașii lor să aibă o asemenea „comoară”?
Coincidență sau nu, când i-am vorbit doamnei Podar, administratorul centrului, de ideea mea, dânsa  mi-a spus că tocmai avusese o discuție pe această temă cu o colegă de-o dânsei. În acel moment, am știut că „it was meant to be”. Îmi doresc să avem o colaborare pe termen lung pe acest proiect, să ajungem la cât de multe mame care beneficiază și vor beneficia de programul Centrului. Am încrederea că, împreună cu Vlad, vom reuși să creăm amintiri pentru mămicile și puiuții care vor ajunge în brațele primitoare ale personalului de la „Materna”.
În această săptămână am fotografiat primele zâmbete, urmând să folosim pozele pentru a realiza câte un album pentru fiecare mămică, de care să se bucure alături de copilașul sau copilașii ei.
Abia aștept să revenim!

One thought on “O amintire, vă rog!

  1. Pingback:O amintire, vă rog! – Grup independent de voluntari

Leave your comment